-stare-

Aici suntem mai mereu supărați,aproape ai putea spune că așteptăm orice motiv de ceartă. Ori dacă nu,îl căutăm cu lumânarea.Conștiincios.Prea aproape,prea miroși,prea vorbești,prea te holbezi.Nu strănuta și nu cumva să îți curgă nasul.Nimic.Ia-l în brațe,bagă nasul în telefon,și,cel mai important : nu le ceda locul.
 De afurisit.
 Ești tânăr,e joi și e frig.Ți-e foame iar de la un timp nu prea mai ești într-o relație domestică cu viața.Te tot întrebi în fiecare dimineață de ce te mai ostenești să te ridici din pat,mai ales că,uite, afară ninge iar orezul cu lapte ți-a înghețat pe pervaz.
 Cobori scările într-un final,de parcă ai căra un bolovan în spate.Ajungi în stație,te uiți la ceas,e de abia șapte.
 Ei sunt acolo,odihniți.Din când în când,stau pe vârfuri și strâmbă din nas.E un fel de obicei de-al nostru- să ne uităm după tramvai chiar dacă știm că nu o să  apară.Cel puțin nu de fiecare dată când ne întindem gâtul asemenea unor girafe.
 Vine.Știi asta pentru că îi simți-își freacă mâinile și gâfâie.Tu te strecori ca o omidă printre toți.Cu puțin noroc,prinzi primul loc de lângă ușă.E 1-0.Ai câștigat și astăzi.
 De afurisit.
 Îți respiră în ceafă,tu îți cunoști foarte bine lecția-bagi nasul în telefon ori îl lipești de geam.O stație,două ,trei.
 Suntem înghesuiți într-o conservă.Miroase a acru,nervi și urină.Ne putem enerva unul pe celălalt foarte ușor și,când ajungem la destinație,luăm orașul în brațe și țopăim.Frustrările le lăsăm în tramvai.Pentru mai încolo,pentru mâine dimineață.
 Aproape ai uitat că,în urmă cu zece minute,strângeai din dinți și înjurai în gând.
 Așa începe o zi.Din viața mea.A ta.A tuturor claustraților.

Postări populare de pe acest blog

poveste de dragoste improvizată

metamorfoza

întâmplări casnice