Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2015

17 singur

Iar la final,rămâi cea mai mare dezamăgire a mea. ''Dezamăgire'' şi ''mare.Asta e tot. Nu-mi rămâne decât să mă adun de pe jos şi să plec aşa cum am mai făcut-o de atâtea ori. La fel de bine cum va trebui să mă obişnuiesc cu seria de ''De ce -uri'' stupide, şi goluri în stomac.
   Nu e vină ta. Şi nu o spun pentru că îţi caut scuză doar pentru că te iubesc,o spun pentru că aşa e.Tu nu ai nici o vină pentru prostia şi naivitatea mea.
    Doar nu mă puteai iubi tu toată viaţa. Asta e sigur. La fel şi eu.Doar nu puteam s-aştept o viaţă-ntreagă pentru..nimic. Aşteptarea nimicului. Sfârşitul lumii.
     Poate nu mi-e dat s-ajung la capăt de mână cu cineva.

5

am renunţat la semne de întrebare,
        chestionare,
        am luat dragostea şi-am pus-o pe toată -
        în dorul de mare-
        de nisip
        răsărit
        stele căzătoare,
        eu rătăcită printre vapoare,
        şi păr decolorat de la soare,
        nimic nu doare când eşti fericit,
        aşa se pare,
        alţii zic că fericirea e o eroare,
        oare?
        nu cred,
        nu ştiu,
        ori poate
        vara le anulează pe toate,
        vara e o stare de spirit,
        şi de-ai zice că ''nu'',
        nu aş stă să te contrazic,
        poate tu nu ai trăit cu marea,
        şi nici nu ai visat-o
         şi nici n-ai alergat spre ea,
         cu tălpile arse ,
         şi buze crăpate,
         cu vise adunate
         cu sutele, amestecate,
          îndesate,
          în buzunarele de la spate,
          adunate din zile cu ger,
          de iarnă,
          -deprimante
          - vară, căsătoreşte-te cu mine !-

de seară

te-ai pierdut şi tu,păcat.
   cu semne de întrebare şi exclamaţii ,
   ai plecat, nu ai dat explicaţii,
   n-am depus reclamaţii.
   mi-am zis: ce-are să fie?
   doar nu îi puteam lua dragostea-n chirie,
   pe datorie,
   e o prostie,
   să-ncerci să faci un om să stea,
   când el nu te mai vrea,
   şi te aruncă,
    şi te vede ca pe-o nălucă,
    în momentele alea tu eşti pe ducă,
   şi tre să-l laşi să se desprindă,
    tre să-l laşi să se mai mintă,
    cu alte suflete şi doare,
    dar oamenii sunt păsări călătoare
    -oare?

simplu gând

sunt dimineţi în care mă iau de mână şi ies afară. la şase dimineaţa.şi-mi port paşii,şi-mi port gândurile undeva cât mai departe de oraşul asta,chiar dacă îi străbat trotuarele.
    şi parcă nu mă gândesc la nimic, fără să am mintea goală. ceva se află constant în mintea mea, ce anume ,nu ştiu.
       dimineţile în care sunt doar eu cu mine,sunt cele mai frumoase.

deschis

Imagine
Dragoste, treci la colţ ! Serios,pleacă de lângă mine, cel puţin câteva zile,    fă-mă să-mi fie dor de tine, fă-mă să te chem cum o făceam cândva ,    '' de ce nu vine şi la mine?'' '' da oare s-a rătăcit?''       ''măcar un telefon de-aş fi primit, să ştiu de unde s-o ridic       -nimic''  ai apărut când ai vrut tu,   nici n-ai bătut la uşă, ''Bună, scuze c-am întârziat,    m-ai aşteptat?'' prea mult chiar,   ''Mă ierţi dacă te rog frumos? din câte ştiu tu nu erai pe fişa mea de post''     serios? ''Am bătut cale lungă.     cât să-mi ajungă,să nu mai plec curând cine-i norocosu?''     de parcă n-ai ştii.. ''I-auzi,te ţii de şmecherii,     îmi place de tine că ai gusturi bune,  ai cumpărat cumva şi-alune?''    - de ce? ''Păi eu ce-o să mănânc când o să plece făt-frumos de lângă tine?''    -adică nu suntem suflete pereche sau aşa? ''Da de unde?    …

una-alta

Nu am putut să mint prea mult când n-am plăcut un om.Pur şi simplu.Nu am putut.Mi-a fost silă să mă prefac.Decât să sufăr de uratu' altuia,mai bine sufăr de uratu' meu noaptea-n oglindă când am cearcăne şi mă întreb dacă a două zi o să am timp. Dar despre asta scriu mai încolo.
Nu ştiu cum pot alţii,da' eu nu. De ce?De ce nu?Cum să te duci în faţa unui om şi să îi zâmbeşti când tu ştii foarte bine că tu nu îl placi şi probabil nu o să îl placi vreodată? Cum să razi la glumele lui?
   (Mi-am adus aminte de poza aia cu un câine foarte amuzant care avea ochii întredeschişi şi scria ceva de genu' - faţa mea când cineva minte şi eu ştiu deja adevărul)
Credeţi în ură la prima vedere?Nu ştiu.Eu da,uneori.Îmi dau seama.Cărţile ni se citesc pe faţa.Nesimţirea la fel.
     ''Să plăci un om''. E ceva mai mult decât toleranţă.Înseamnă să nu te deranjeze răsuflarea lui în ceafă,nici râsul,nici glumele de prost gust.Înseamnă să nu te ia căscatul de…

doi oarecare

Imagine
ce greşeală frumoasă ai fost,
        te-aş repeta,
        dar nu în viaţa;asta,
        nu aş schimba nimic,
        nici şoaptele,
        nici faptele,
        ori nopţile în care îţi întorceam spatele,
        erai aproape,
        erai mereu,
        în şi alături de sufletul meu,
        erai tu
        tu.
        n-ar fi contat altceva,
        şi nu exagerez,
        eram fericiţi şi-atunci când în bucătărie găseam numai orez,
        şi lapte cu cereale,
        ori dacă era prea frig,
        şi ce?
        stăteam în pijamale,
        şi picioarele reci,
        le-ncalzeam sub pătura,
        unde-ascundeam atâtea vise,
        şi veri promise,
        în doi.
        în jurul lumii,
        noi împotriva lumii,
        a furtunii.
        noi doi şi-o umbrelă,
        într-o lume paralelă
        ne iubeam

Visul continuă.

[..] [..] [...]



-Spune-mi ceva despre tine
  -Ce?
  -Ceva,orice.Despre tine,sau ,nu ştiu, poate fi şi o minciună,orice
  -Vrei să îţi spun o poveste?
  -Sau aşa
  -Am cunoscut cândva o fată..
  -Serios?
  -Nu glumesc.Acum mult timp.Ne vedeam aproape zilnic şi pălăvrăgeam despre orice.Timp de câţiva ani buni.Fără exagerări,vorbeam atât de mult şi parcă niciodată nu ne ajungea timpul.De fapt,ne-ar fi ajuns.Dar era şcoală.Erau oamenii.Era lumina ce se stingea în fiecare seară la ora zece jumate şi mai presus de toate,era alarma. Eram mici.Nu ştiam multe.Nu ştiam nimic.Aproape.Dar timpul ne condiţiona,şi nu voiam.Însă în acelaşi timp nu voiam să urâm alarma,motiv pentru care, închideam ochii imediat cum unul dintre părinţi trăgea uşa . Voiam să ne facem norma,şi cu şcoala,şi cu somnul,şi cu joaca.De fapt,nu prea ne jucăm, nu ştiu de ce,nu prea ne plăcea.Însă adoram să ne spunem lucruri.Avea o sete de cuvinte incredibilă,serios îţi spun.Parcă respira pentru asta.Socotea.Tot timpul.Cu toat…

respir

îmi plac nopţile în care simt că pot avea totul,
      -mă neliniştesc
      mă trezesc,
      şi vin emoţii,
      nerăbdare,
      curiozitate,
      teamă-
      c-aş putea fi,
      ce vreau
      aş putea fi -
      fericită,
      mare calmă,
      furtună,
      început,
      de mai,de lună,
      aş putea fi artă,
      de tine nebună,
      aş putea fi bătaia ta de inimă,
      aş putea fi chiar tu,
      trebuie doar să mă gândesc mai des,
      cu interes,
      mă fascinează,
     -totul
      şi tu
      şi eu
      şi ce pot fi
      şi ce-ar fi,
      de n-aş fi.
      pot avea totul,
      dacă vreau,
      şi vreau,
      totul.
      vreau viaţa,
      toată,
      pe rând.
      c-am mai avut-o o dată,
      şi-am dat-o afară,
      viaţă , iubeşte-mă în doze mici,
- Școala- te-nvață atâtea teorii , dar uita sã-ți predea despre cum să nu-ți pierzi capul si despre cum sa fi om.

oameni

M-am gândit la oameni în ultimele nopţi.În general la cei ce au trecut prin viaţa mea.La cei ce sunt, cei ce-au să plece şi cei ce şi-au luat bagajele acum mult timp.Foarte mult timp.
Mă lasă rece.Şi asta nu pentru că e frig afară.Mă lasă rece pentru  că am ştiut. Ce şi când şi cum vor pleca. La primul : ''Încântat de cunoştinţă '' în mintea mea era : ''Îţi dau două luni,îţi dau trei ani,îţi dau o viaţă''. Poate chiar eu am influenţat evoluţia asta.Sau nu.Nu îmi pasă.Mie mi-e bine acum.
        Ideea e că am primit ce-am vrut.Mereu.La o analiză mai atentă,nu am de ce să mă plâng. Am fost şi iubită,am fost compătimită,am fost plăcută,de cine nu trebuie.Dar măcar am fost.
Am dezvoltat obsesii.M-am îndrăgostit de ele.Eventual m-am vindecat. Am strâns o grămadă de oameni în jurul meu. Mi-am consumat energiile prost. Cum nu se putea mai prost.
 Pentru mai mult de jumătate nici măcar nu îmi pare rău,abia dacă îmi amintesc de ei,dar ştiu că ei îşi ami…

memorii

Imagine
străine,       mai ştii?       ne iubeam cândva,       de mult.       nu îmi place să vorbesc la trecut,       dar mi-ai trecut,       ce simplu-       nu m-aş fi aşteptat,       să pleci şi să îmi ieşi prin piele,      -fără durere       în noaptea aia m-am uitat la tine,       cu alţi ochi,       şi-alt nume pe buze,       şi-am râs,       te grăbeai prea tare,        credeai că doare?       doare doar ce n-am trăit la timp,       doare doar gândul        c-aş fi putut cutreiera pământul,       în lung şi-n lat,       şi aş fi dat..       de cineva dispus să mă  ..       iubească?       e mult spus,       da' măcar să mă privească..       ca pe o artă,       să nu mă anexeze ca pe-o hartă,       dar mi-am lăsat frustrările la poartă,       la tine,       să-ţi-aminteşti din când în când de mine,       străina care -       atunci când ai plecat,       a stat în pat şi nici nu s-a forţat,      să-nchida uşa după tine,      că ai plecat ,       ca cel mai prost actor,     - î…

stare

Imagine
te ridic eu,            îţi prind aripile la loc,            ţi le cos,            te strâng în braţe,            te lipesc la loc.            te readuc pe tine,              -mă laşi?            eu pot,             - de unde ai căzut?             -nu mai ştiu              -unde ai vrea să mergem?             -printre stele            şi dincolo

a fost odata-un iulie târziu

Noaptea aia mi-a schimbat viaţa.Dacă nu ar fi fost aşa, în momentul ăsta sigur aş fi scris despre altceva.Ori nu aş fi scris despre nimic. Aş fi dormit. Undeva în jur de miezul nopţii aş fi stins lumina şi m-aş fi întins în pat. Aş fi adormit, aşa cum fac oamenii cu adevărat resemnaţi,oamenii cu adevărat obosiţi. Oamenii care se simt confortabil. Fericiţii şi nefericiţii întotdeauna vor fi insomniaci.Pe ei îi vei găsii mereu la vreun colţ de stradă, gata să-ţi vândă o poveste. Ei întotdeauna vor bea mai mult,pentru că vor avea de ce,întotdeauna îşi vor frământa mâinile pentru că au ce aştepta, sau au ce regreta. Nu ştiu dacă mă poţi înţelege.
     Cică îţi aminteşti numai ceea ce contează pentru tine. Dacă îmi amintesc totul chiar înseamnă că îmi pasă în general de oameni ,sau că dintre toţi mi-a păsat numai de tine? Sinceră să fiu,nu-mi amintesc multe lucruri despre mine,deşi aş vrea să îmi văd încă o dată reacţia de la şapte ani când mi-a căzut primul dinte. Ai …

Radar

Bună ! Sunt eu,fostul tău iubit.Spun iubit pentru că sunt sigur că m-ai şi iubit. Dacă nu cumva n-ai auzit până acum ,mie mi se mai spune şi radar. Aseară am fost şi am băut, da, ca de obicei, suficient cât să nu ştiu ce se întâmplă în jurul meu. ''Ca un porc'' ,parcă aşa îmi spuneai tu,sau aşa îmi spunea cealaltă,nu contează. Oricum eu voi nega,şi voi spune că îmi amintesc perfect TOTUL despre noi.
     Cum îţi spuneam,aseară am fost în cafeneaua aia unde obişnuiam chiar noi doi să ieşim. Asta îmi amintesc exact,ştiu sigur că numai cu tine ieşeam acolo . Şi-am auzit melodia aia pe care ţi-am spus eu cu guriţa mea că - te iubesc- . Ce fericită ai mai fost atunci,da' şi eu la fel. Ştiam că din momentul ăla tu eşti a mea,şi că nici un altul nu ar putea să mi te ia. În orice caz, am simţit că ţie e posibil să îţi fi trecut de mine.
       Ce Dumnezeu,un mesaj nu mi-ai mai dat. Nici melodii triste nu îţi distribui măcar. Ba mai mult, în fiecare poză pe care o înc…

duşi

Am ştiut că s-a terminat. S-a terminat. Sfârşit. Fără cale de întoarcere.Nu ştiu dacă ai putea înţelege vreodată, însă eu am ştiut cum se scurge viaţa;din noi în noaptea aia.Am simţit de fapt. Am simţit cum în liniştea aia, treceau toate cuvintele pe care nu ni le-am spus atâta vreme. Treceau prin noi reproşuri şi regrete,treceau păreri de rău, treceau săgeţi şi se-nfigeau în piept. Adânc.Până la măduvă,lacrimă,conştiinţă.
Nici măcar nu a fost nevoie să mă simt mai îndrăgostită de amintiri decât de tine,ori să las să treacă pe lângă noi luni în şir, ori să găsesc pe altcineva. E o tâmpenie. Înţelegi?! O tâmpenie.
   Ştiam prea bine că întotdeauna o să fiu îndrăgostită de tine,şi că, o să port amintirile astea până-n moarte şi dincolo de ea.Mă resemnasem. Trăisem ce-am vrut,ca-n carte,ca-n basm,ca-n dramă,ca-n film. Prea multe în prea puţin timp. Prea multe pentru un om fragil.M-am frânt. M-am ars. Am devenit cenuşă şi nici măcar n-am renăscut din ea. Doar am rămas acolo.
 …

în mine câteodata

În zile ca astea realizezi că nu mai eşti nimic din ce ţi-ai fi dorit, ba mai mult,nimic din ceea ce erai măcar ieri. Te ia cu dor, te ia patimă. Te ia doar. Şi pleacă sufletu de lângă tine,omule. Ştii cât e de trist?Până şi lui îi e acum lehamite. Da' nu e numai vină ta. Ştii asta.Doar că ai fost atât de obişnuită să te simţi ca şi când tu greşeşti tot timpul încât ai uitat cum e să vezi că altcineva poartă povara asta. Ai făcut lucrurile greşite prea mult timp,ţi-e frică să vezi ce e corect, aşa-i ?
         ''Să nu ai aşteptări de la nimeni''. Am tot avut. De fraieră, de tâmpa,de naivă. '' De ce nu te înveţi minte?''- Pentru că pot să nu. Că-s un om prost , lume. Sunt cel mai prost om .
Auzi la mine, să mă încred în oameni. Zici că m-aş juca cu focul  sau aşa.
           De multe ori mă întreb cum ar fi fost să nu te fi iubit pe tine. Cred că ar fi fost mai bine.Cred că mi-ar fi fost MIE bine.

pe tine,te

mă tot uit la tine de când ai intrat pe uşă.de când ţi-ai aranjat haina-n cuier, de când te-ai descalatat uşor-să nu faci zgomot. de parcă ai fi uitat că-n fiecare seară sunt doar eu şi cu tine. un noi şi-un miliard de stele.             de când m-ai sărutat pe frunte şi m-ai strâns în braţe. şi mi-ai lipit fiecare parte ce urma să se desprindă din mine. eşti păpuşarul meu ,că m-ai purtat după voia ta. şi eu m-am lăsat în tot vârtejul ăsta ,m-am lăsat dusă de tine. de mână. de braţ. de şolduri. prinsă de sufletul tău.     tu măcar m-ai purtat bine.m-ai purtat cu grijă. şi mi-ai arătat că paradisul e oriunde,chiar şi-ntr-o grotă, dacă suntem fericiţi. şi chiar suntem fericiţi. în sărăcie,în bogăţie, în durere,ori în nevoi.                         fericiţi în pijamale,în picioarele goale, la fiecare apus de soare.  în liniştea asta care ne învăluie, îmi spui totul şi nu îmi spui nimic. şi parcă aud cum îmi spui că mă iubeşti,doar uitându-te la mine. perechea mea de ochi căprui. pereche…