Postări

Se afișează postări din septembrie, 2012

I used to..

Imagine

Nu imi mai dai de urma.

Imagine
Eu ma inchid in mine. Trezeste-ma cand se termina iarna. Am incercat sa culeg ce a fost mai frumos,ca sa am cu ce ma hrani cand nu o sa mai fie nimic din fiecare. Plec,sunt experta la asta, cum sunt experta si la intoarceri. Imi impachetez inima , plus o esarfa,si imi repet : ''Orice-ar fi sa nu te intorci !''. ''Orice ar fi sa nu te intorci''. Ce ziceam?! Iata-ma din nou cu bagajele-n mana ,asteptandu-mi trenul cu destinatia ''fericire'',se pare ca va fi cea mai lunga cursa ,nu vreau sa ma opresc la alta statie ,cum ar fi : '' Dragostea veche.'' ori ''Amintiri frumoase''. Cand un fir se rupe, se rupe si gata,degeaba-l legi,o sa ramana vesnic nodul,asa cum atunci cand spui ca iubesti o persoana,si ii marturisesti ca nu ii poti dovedi,sadesti in ea indoiala ca nu simti nimic cu adevarat. Am fugit acum,e tarziu,si intuneric, o sa fac iarasi ceea ce cred ca e bine,de data asta nici nu stiu daca o sa mai imi …

Papusa dezarticulata

Imagine
Totul e rece. Temperatura de afara,temperatura camerei, mainile mele,sentimentele mele. De dimineata m-am trezit inconjurata de o stare pasiva,si cu o inima-n piept ce de abia se chinuia sa mai bata. Cateva minute m-am gandit la ce sunt eu?!  Un om?!  Dar ce fel de om?! Deoarece exista atatea feluri. Exista calaul ,exista victima,martorul care se amuza,martorul indiferent,exista cel optimist,cel care nu aude,sau cel care pleaca. Uneori imi place sa cred ca nu sunt nimic,asa nu m-as mai chinui atat de mult asupra existentei mele intr-un loc de care sunt straina. Nu stiu ce mai imi place,nu stiu ce imi mai doresc cu adevarat,nu stiu. E perioadata intre 14-19 ani ,in care vrei sa afli cine esti tu defapt,ce vrei,perioada in care ti se contureaza caracterul. O simpla ''PERIOADA''. Urasc termenul asta,cum urasc oamenii mari ce-l folosesc,poate pentru ei e simplu,caci au trecut prin asta,si nu-si mai amintesc,dar,sa incerce sa se faca mici inca o data . Si pe langa faptul c…

Liceu.

20 septembrie. A inceput scoala,da,cat de trist,si cata frica mi-a fost mie de acest inceput ce nu parea promitator. Am avut cele mai mari emotii posibile,am tremurat,si am schimbat vreo trei colegi de banca. E greu. Cand nu cunosti pe nimeni,te uiti in ochii lor si ai vrea sa sti ce gandesc,dar totul se rezolva in timp,mai avem patru ani pentru a ne cunoaste (nu stiu daca buni sau rai). Mi-a fost atat de greu sa imi gasesc ''locul'',dar,intr-un final am reusit,si sper ca o sa ramana asa cat mai multa vreme. Daca e bine?! Nu,nu e bine,nu ma pot pronunta chiar acum,e doar binisor,adevarul e ca ma asteptaaam sa fie si mai rau. Nu stiu de ce scriu asta,poate pentru ca nu am mai scris de mult ,si mainile deja-si pierdeau antrenamentul,sau poate pentru ca simteam nevoia sa ma descarc intr-un mod nu foarte artistic. Partea buna e ca scoala ma distrage de la  a suferi aiurea,dupa cine nu trebuie. Deci,o jumatate de punct pentru liceu.

Inima-mi draga

Draga mea (inima ratacita),
Imi este rusine fata de tine,ca te-am abandonat acum doi ani,fara pic de mila,pentru a te inlocui cu inima asta bleaga ce se zbate-acum in mine,si vrea sa iasa la suprafata. Nici nu stiu de ce iti scriu exact,poate pentru ca imi este foarte dor de tine,si vreau sa te intorci.
S-au intamplat foarte multe lucruri in ultimele luni,dar avand acelasi subiect,EL.
Cand am reusit sa trec peste,s-a gandit distinsul domn sa se intoarca-n viata mea si sa paseasca cu bocancii,ca si cand,eu as fi doar o firava creatura.
Daca i-am deschis usa?!Nu,nu i-am deschis-o,stiu bine ca minte , nu stiu de ce nu ii reprosez asta,doar zambesc,zicand : ''Desigur.''
Mi-a marturisit ca a fost prost,da,poate a fost,la fel cum este si acum,crezand ca portile sufletului meu sunt mereu deschise.
Lasand asta la o parte, sper sa uiti supararea,si,intr-o dimineata,fara sa ma astept,sa te simt din nou in pieptul meu,cum te zbati ,tu : tu cea fericita-ntotdeauna,cu sfaturi bune…

Sincer

Imagine
Eu nu sunt sigura de prea multe lucruri,dar unul imi este destul de clar intiparit in minte : ca nu trebuie sa te schimbi pentru nimeni,si cine te vrea cu adevarat in preajma lui,te accepta exact asa cum esti,si pentru ceea ce esti.
Am sa raman mereu aceeasi fata cu zambetul pe buze, rautacioasa, care-si roade unghiile cand nu gaseste vreo solutie,dar careia nu ii pasa, cum nici nu o intereseaza ca si-a zgariat picioarele sau ca parul ei e prea ciufulit atunci cand se duce la scoala.
O sa se schimbe doar sentimentele,atat.
Pot niste simpli oameni sa schimbe principii atat de adanc sadite-n minte?!Depinde,prefer sa cred ca nu.
Daca mi-e frica?!Da,imi e frica de tot ceea ce reprezinta liceul, cum mi-e frica si sa ma uit la un film romantic,sau sa stau in intuneric.
Cum o sa paseasca ghidusenia asta de fetita-n prima ei zi de scoala?! Desigur,emotionata,cu inima tremurand,dar cu un zambet ce denota siguranta,desi e departe de a fi realitate.
Obisnuiam sa fiu optimista,obisnuiam, numai s…

Priceperea de a fi un prieten bun.

Imagine
Imi lipsesti atat de mult.  (Nu stiu daca s-a observat,dar mie-mi lipseste mereu cate ceva) Am petrecut alaturi de tine patru ani minunati ,ce pentru mine-au parut ca patru zile. Iti mai amintesti cand ne promiteam sa cumparam niste catuse,sa ne prindem una de cealalta,sa nu ne dam pur si simplu drumul,si chiar,sa mergem la acelasi liceu?! Parca ar fi fost ieri. Mi-ai fost intotdeauna alaturi,cu zambetul tau cald, si glumele tale menite sa-mi alunge orice fel de tristete,cu gingasia ta,si sfaturile tale . Desi am pornit pe drumuri total diferite,stiu ca ceea ce s-a infiripat intre noi intr-o zi frumoasa de septembrie nu o sa se termine curand,sau poate,niciodata. Esti starea mea de bine,chiar daca nu o sa iti spun niciodata asta direct,doar ma sti. Imi era dor sa ne sunam la ore tarzii,si sa ne povestim tot ,fiecare amanunt ce ne-a deranjat,ne-a bucurat,care pur si simplu ne-a umplut ziua. Uneori,ma intreb ce il face pe un prieten sa fie cel mai bun?!
Trebuie sa fie cineva care ii sti…

What doesn't kill you..makes you stronger.

Imagine
Nu vreau sa ma mai intorc niciodata acolo. Era prea rece si intepator. Iar fiecare cuvant se simtea ca un ac ce spargea un balon. Ca fericirea poate dura mult,e doar un mit. Despre fericire nu se poate scrie niciodata mai mult de trei pagini. Poate de asta eu nu am incercat niciodata, poate nu am simtit-o,sau ,ba nu,am simtit-o,candva,nu-mi mai amintesc fix momentul,dar stiu ca am fost fericita. Am fost foarte fericita. Am fost nebuneste,delirant,ridicol,nesocotit si fara speranta de fericita. Am fost. De-ar fi sa analizam cum ma simt astazi,ar fi total diferit fata de cum ma simteam in septembrie anul trecut. Numai sunt fata de atunci . Cel putin,dintr-o privinta : numai sunt indragostita nebuneste  de tine. Am ramas aceeasi fata scunda, cu multe intrebari de pus si fara raspunsuri primite. Care isi ajuta prietenii neconditionat, care nu stie sa alinte,dar stie sa iti ofere umarul si sa iti dea un sfat. Care nu se plange niciodata, nu ca nu si-ar dori,dar altii au probleme mai mari …

Sfarsitul nostru e aproape.

Imagine
Nu m-am schimbat,poate doar sentimentele. E o senzatie ciudata. Te vreau,dar,altfel,poate mai putin . Aseara mi-ai zburat prin minte mai ceva ca o albinuta-n timpul verii,si nu am plans. De obicei,asa faceam,plangeam ca o copila slaba,printre asternuturi albe si noi,plangeam cu telefonul in mana si imi rodeam unghiile in asteptarea unui semn. Daca imi pare rau?! Ei bine,poate imi pare,putin,doar putin. Mi-am irosit vara cu regrete,si lacrimi . Niciodata nu mi-am facut planuri, mi-a placut ca lucrurile sa se intample pe moment,dar cu tine a fost diferit, imi aduc aminte cum visam sa fugim o saptamana la mare,si sa ne inchidem telefoanele. Imi aduc aminte cum toata seriozitatea ta se transforma intr-un zambet atunci cand ne vedeam. Da,imi amintesc fiecare detaliu,oricat de mic,imi amintesc tot ca si cum s-ar fi intamplat chiar acum cinci minute. Dar,cu toate astea,nu mai este la fel. Te vreau,cum afirmam mai sus,mai putin,si nu as mai repeta ce-am trait,nu ma intreba de ce,doar ca numa…

2 septembrie.

Imagine
Natafletule,
Astazi m-am gandit la tine,poate mai mult ca niciodata ,sau nu stiu asa am simtit eu,ca astazi ziua mea a fost plina de tine. Imi lipsesti, imi lipseste tot ce era frumos legat de noi, glumele noastre ciudate,visurile noastre, chiar si momentele in care aveam impresia ca tu esti oglinda mea. Aseara,mi-ai indeplinit una din dorintele mele legate de tine,si-am stat pana la cinci dimineata, impreuna,chiar daca la propriu suntem la o distanta de foarte multi kilometri. Am simtit ,dupa mult timp,ca suntem iarasi NOI,acel noi imperfect, desi, uneori prietenele mele spuneau ca si-ar dori un baiat ca tine . Oamenii spun multe. Imi pare rau pentru fiecare moment in care te-am ranit,deoarece sunt constienta ca am facut asta,imi pare rau pentru fiecare secunda in care ti-am dat impresia ca te vreau departe de mine. Sti bine,ca o relatie nu se termina niciodata doar din cauza unuia,ci amandoi sunt vinovati. Nu o sa recunosc chiar direct ca a fost si vina (desi tocmai am facut asta,s…

Scrisoare catre frunze reci

Draga mea toamna, Bine ai venit ! Cu ce sa te servesc? Ai dori oare un ceai?! E deja pregatit. Am sa fiu directa,n-am sa te mai complimentez ca in fiecare an,n-am sa-ti mai spun cat esti de frumoasa atunci cand te asterni asupra mea ca un val imens,sau ca ma linistesti cum nici un alt medicament nu ar reusi. Mi-am pus baza-n tine anul asta. Vreau ploi usoare, si vanturi nu prea puternice,ci suficient de indraznete incat sa imi bata obrajii. Dar,mai ales sper ca vei sti sa imi culegi prietenii,asa cum ceilalti se pricep sa aleaga cele mai bune fructe pentru dulceata. Sper ca nu ai mai adus borcanelul pentru lacrimi,caci, de data aceasta ma vei ajuta sa numai plang. Te-am asteptat cu-atata drag,si imi pare rau ca uneori simt ca nu ma pot bucura din plin de tine. Anul acesta va fi diferit,vom comunica intr-un mediu diferit. Anul acesta totul s-a schimbat. Chiar si eu  Te rog, de data asta ai grija de sufletul meu.